Cifrele care te ajută ”să înțelegi” România: câți șomeri avem, unde sunt, câți dintre ei sunt plătiți
Foarte mulți români refuză să muncească. Unii nu vor să o facă pe bani puțini, alți nu vor să o facă deloc. Acest trend este mai vechi, interesant este însă să-i asociezi niște cifre exacte. Abia atunci înțelegi gravitatea problemei din România.
Statistic, numărul șomerilor din România, în decembrie 2021, a fost de 2,69%. Valoarea este mai mică decât cifra din noiembrie cu doar 0,03% și cu 0,69% comparativ cu decembrie 2020. Aceste valori sunt comunicate la intervale regulate de ANOFM – Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.
Șomerii din România nici măcar nu mai primesc șomaj
La finele lunii decembrie, în România erau 234.757 de șomeri, la o diferență de 3.130 de persoane față de noiembrie, schimbările din domeniul șomajului în țara noastră nu sunt neapărat semnificative. Cu alte cuvinte, cei care nu lucrează continuă să nu lucreze.
Un pic șocant este faptul că doar 59.651 dintre ei sunt indemnizați, primesc șomaj în fiecare lună. Restul de 175.106 sunt neindemnizați. Stau pur și simplu acasă. La capitolul detalii, cu 2994 a crescut numărul celor indemnizați, în timp ce numărul șomerilor a scăzut cu 6124 comparativ cu luna precedentă.
Fără să surprindă pe nimeni, cei mai mulți șomeri din România sunt în mediul rural, aproximativ 163.353 de șomeri, comparativ cu cei 71.404 care stau la oraș. Pe categorii de vârstă, șomerii români au între 40 – 49 de ani (61.064), urmați de cei cu vârstă între 50 și 55 ani (48.900), la polul opus aflându-se persoanele între 25 – 29 de ani (12.416).
În continuare, studiile de pe CV reprezintă principalul handicap în obținerea unui loc de muncă sau, mai bine spus, persoanele cu facultate sunt mai dornice să muncească. Doar 5,16% dintre șomeri au studii superioare, în timp ce, din evidențele ANOFM, 28,82% dintre șomeri nu au studii sau doar un nivel de instruire primar. Cei cu un nivel de instruire gimnazial reprezintă 30,39% din totalul defalcat mai sus. În concluzie, variațiile sunt infime pe acest front, iar având în vedere disponibilitatea unor locuri de muncă civilizate în mediul rural românesc, unde sunt majoritatea șomerilor, este improbabil ca această statistică să sufere modificări importante.